Manipularea si aparenta de normalitate
Cele mai eficiente tehnici de manipulare se bazeaza pe crearea unei aparente de normalitate. Pentru a avea succes, agentii de influenta trebuie sa actioneze in asa fel incat sa nu atraga atentia celor din jur. Ei sunt foarte atenti sa nu le dea ocazia celorlalti de a observa ca “nu se potriveste ceva”. Cersetorii, chiar si cand venitul lor lunar il depaseste de cateva ori pe cel mediu pe economie, se imbraca intotdeauna in zdrente, umbla murdari, isi pun in evidenta ranile (intentionat) pentru a starni mila trecatorilor. Marii escroci se imbraca intotdeauna elegant, folosesc un limbaj elevat, se comporta aidoma oamenilor de afaceri veritabili. De multe ori, potentialele victime nici nu mai verifica identitatea celor cu care stau de vorba de teama sa nu-i “ofenseze”. Intotdeauna cei care isi asuma o alta identitate incearca sa se comporte, sa vorbeasca, sa se imbrace precum cei pe care ii imita, pentru ca potentialelor victime sa le fie indus sentimentul de normalitate menit sa adoarma vigilenta.

Comportamentul civilizat, respectul si sentimentele de prietenie de cei din jur nu sunt echivalente cu a le acorda, neconditionat, o incredere absoluta. Intotdeauna, un minim simt critic este bine venit. Chiar si cei mai apropiati noua tind, uneori, sa ne exploateze slabiciunile pentru a-si satisface un interes, sau cum spun batranii, incearca “sa ne apuce un deget, pentru a lua toata mana”.

La nivel macrosocial, toate regimurile, indiferent de ce orientare ar fi acestea, incearca sa induca oamenilor obisnuiti sentimentul de normalitate, in masura sa justifice actiunile guvernamentale si sa confere un spor de autoritate suprastructurii. Acest lucru se realizeaza, in principal, prin controlul informatiilor.

Detectarea aparentei normalitati in viata de zi cu zi si a strategiilor de evitare a influentei manipulatorilor este dificil de detectat din cauza complexitatii acestora. Manipulatorii depun eforturi considerabile pentru a evita aparitia oricarei discontinuitati. Si totusi posibilitati de aparare exista. Respectarea unor reguli de protocol foarte rigide nu impune neaparat supunearea neconditionata fata de acestea. Respectarea oricaror legi, norme, si regulamente, scrise sau nescrise, nu inseamna abandonarea judecarii lor cu un ochi critic, mai ales in cazurile in care ele afecteaza, chiar si intr-o mica masura, drepturi fundamentale precum cele la libera exprimare, asociere sau informare. Testarea unor asemenea reguli se poate face printr-o minora incalcare a lor pentru a observa consecintele. Daca reactia este disproportionat de mare si de violenta, inseamna ca “nu e in regula ceva” si trebuie sa reevaluam situatia, eventual prin adunarea de informatii suplimentare referitoare la cei cu care am intrat in contact sau la respectiva situatie sociala.

In general, o anumita relaxare dublata de un spirit nonconformist sunt necesare in asemenea situatii pentru pastrarea capacitatii de analiza lucida, in masura sa sesizeze aparenta de normalitate.

Alina B.